Societatea de Obstetrica Ginecologie din Romania


Asociatia Romana de Urologie


Societatea de Uroginecologie din Romania




Omul este singura fiinta care deprinde intr-un interval de 12-18 luni la inceputul vietii controlul voluntar al evacuarii urinei. Deprinderea de a urina voluntar se fixeaza in acest interval si este rolul unui proces complex de control neurovegetativ care spre deosebire de animal implica in mod activ si scoarta cerebrala unde sunt localizate adevarate zone de contol al mictiunii.

La mamifere golirea vezicii este un fenomen reflex care se inchide la nivelul maduvei spinarii. Pe masura ce vezica se umple receptori situati in peretele sau transmit stimuli aferenti pe calea fibrelor nervoase ale nervilor pelvici catre maduva si de aici la centrul pontin al mictiunii. Cind acestia devin suficient de puternici acest centru da comanda muschiului vezical sa se contracte producind mictiunea. Spre deosebire de animal, la om  comanda de evacuarea a vezicii este data de creier care are posibilitatea de a selecta calitatea impulsurilor pe care le primeste in functie de starea de plenitudine a vezicii.

In mod normal creierul exercita un efect inhibitor asupra centrului pontin al mictiunii, neactivandu-l decat cand stimulii sunt suficient de puternici pentru a initia la dorinta individului mictiunea. In acest fel mictiunea poate fi amanata voluntar o perioda de timp pana cind apare senzatia de imperiozitate stringenta de a urina. In astfel de situatii individul cauta un loc unde sa poata evacua vezica, sau daca amana peste o anumita limita se produce pierderea de urina involuntara. Aceste fenomene depind de calitatea impulsurilor aferente ce vin de la nivelul vezicii.

In mod anormal receptorii care genereaza aceste impulsuri pot transmite mesaje gresite astfel incat sa informeze creierul ca vezica este plina desi in ea s-a acumulat o cantitate redusa de urina. Rezultatul este frecventa crescuta a mictiunilor, imperiozitatea de a urina sau pierderile involuntare de urina. Vezica devine astfel hiperactiva.

Referinte
1. Abrams, P., Blaivas, J. G., Stanton, S., Andersen, J. T. - Standardisation of Lower Urinary Tract Function Urodin 11:593-603 1992. 2. Sandvik, H., Hunskar, S., Seim, A. J. Epidemiol Community Health 1993. 3. Jeffrey L. Segal, Brett J. Vassallo, Steven D.,  Mickey M. Karram - International Urogynaecology Journal Including Pelvic Floor Dysfunction 2005


Presedintele Societatii Romane de Uroginecologie
Conferentiar Doctor Petre Bratila



« inapoi